Definiție

Strategiile metacognitive reprezintă totalitatea metodelor utilizate de elevi pentru a înțelege modul prin care ei învață. Cu alte cuvinte, metacogniția cuprinde totalitatea proceselor prin care elevii învață să se gândească la felul în care gândesc. Intervențiile metacognitive tind la maximizarea metacogniției la elevi.

Descriere

Termenul de metacogniție se traduce ad literam drept „peste cogniție” și este folosit pentru a desemna „cognițiile despre cogniție”, sau mai informal „gândirea despre gândire”. Metacogniția poate lua diferite forme dar în toate acestea cuprinde cunoașterea de către o persoană a modului în care ea însăși utilizează anumite strategii de învățare sau de rezolvare a problemelor. În general, sunt luate în considerare două dimensiuni ale metacogniției: cunoașterea (despre cogniție) și reglarea cognițiilor. De exemplu, se poate afirma despre o persoană că este implicată în metacogniție atunci când conștientizează că întâmpină mai multe dificultăți cu învățarea elementului „A” comparativ cu „B”, sau că e nevoie să verifice de două ori elementul „C” înainte să îl accepte ca adevărat. Cunoașterea metacognitivă include cunoașterea conținutului (cunoștințe declarative), a sarcinilor (cunoștințe procedurale) și cunoașterea strategică (sau condițională). În mod similar, modalitățile de reglare metacognitive includ abilități precum planificarea sarcinilor de învățare, monitorizarea performanței în aceste sarcini și evaluarea eficienței finale în aceste sarcini. 

Eficiență

Metacogniția joacă un rol important în învățarea cu succes, motiv pentru care metodele și strategiile de dezvoltare a acesteia în rândul elevilor au atras deseori atenția cercetătorilor. Într-adevăr, elevii care prezintă abilități metacognitive superioare înregistrează performanțe mai bune în cadrul examenelor și finalizează sarcinile în mod mai eficient. Acești elevi învață în mod autonom, utilizând cele mai potrivite metode și modificându-și strategiile de învățare și deprinderile necesare în funcție de caracteristicile contextului instrucțional.

De asemenea, persoanele cu abilități metacognitive sunt conștiente de propriile puncte tari și puncte slabe, de natura sarcinii cu care se confruntă și de instrumentele și deprinderile avute. O varietate mai mare de instrumente cognitive individuale, mai ales cele generale, generice și independente de context, contribuie la atingerea scopurilor, putând fi astfel aplicate în mai multe tipuri de situații de învățare. În ceea ce privește rezolvarea eficientă a sarcinilor cognitive, metacogniția joacă un rol esențial prin utilizarea strategiilor metacognitive, precum chestionarea proprie (self-questioning), prin întrebări de tipul: „Ce știu deja despre acest subiect?”, „Cum am rezolvat probleme similare în trecut?”, gândirea cu voce tare pe parcursul rezolvării sarcinii sau crearea reprezentărilor grafice a propriilor gânduri sau cunoștințe.

De asemenea, utilizarea strategiilor meta-cognitive contribuie la dezvoltarea abilității de conștientizare a lacunelor în cunoaștere și a capacității de a renunța la modul în care anumite noțiuni sau procese sunt înțelese în prezent, pentru modalități alternative și noi de conceptualizare. Mai mult, eficiența strategiilor cognitive se manifestă în diferite arii ale învățării, metacogniția fiind confirmată drept un contributor masiv la îmbunătățirea rezultatelor la examene școlare, a abilităților de asimilare a unei limbi străine, a abilităților de înțelegere a textului citit și a abilităților de rezolvare a problemelor matematice. 

Au fost identificate trei etape ale activităților metacognitive. Prima fază vizează strategiile de planificare, în care sarcina este analizată și în care se planifică modul de abordare. A doua fază este constituită de executarea sarcinii, în cadrul căreia sunt importante strategiile de monitorizare constantă pentru verificarea nivelului de înțelegere a materialului. Cea din urmă etapă este constituită de reflectare, în cadrul căreia persoana evaluează procesul sau produsul învățării, rezultatul dobândit constituind informația necesară pentru planificarea viitoarelor sarcini.

Cercetătorii au identificat de asemenea patru acțiuni care contribuie la facilitarea și monitorizarea înțelegerii noilor informații: chestionarea proprie, sumarizarea, clarificarea și predicția. La acestea se adaugă în literatură opt strategii metacognitive considerate eficiente în domeniul învățării: monitorizarea înțelegerii, învățarea prin cooperare, organizarea grafică și semantică, adoptarea povestirilor, oferirea soluțiilor la diferite întrebări-problemă, generarea întrebărilor și utilizarea strategiilor combinate.

Dovezi științifice

Eficiența strategiilor metacognitive a fost investigată experimental în mai multe domenii ale învățării, precum matematica sau citirea. În ceea ce privește înțelegerea textului citit, elevii cu abilități metacognitive au avut performanțe mai bune cu 40% la nivelul cunoștințelor și deprinderilor de vocabular ,comparativ cu grupul de control. De asemenea, elevii ai căror profesori au sprijinit utilizarea metacogniției au înregistrat performanțe superioare în cadrul examenelor la matematică, acești elevi demonstrând abilități superioare în rezolvarea problemelor, indiferent de nivelul IQ-ului sau al cunoștințelor anterioare.

O meta-analiză recentă a investigat eficiența pe termen lung a strategiilor de învățare asupra performanței elevilor, luând în considerare efectele a 48 de intervenții care au inclus și dezvoltarea strategiilor metacognitive. Analiza a demonstrat că în cazul strategiilor meta-cognitive se înregistrează efecte pozitive la nivelul performanței academice, iar acestea se mențin mult timp după ce intervenția s-a finalizat. Mai mult decât atât, a fost înregistrat un număr semnificativ de intervenții din acest domeniu în cazul cărora efectele utilizării strategiilor metacognitive asupra performanței chiar s-au amplificat după finalizarea intervenției, pe o perioadă mai lungă de timp. 

Costuri

Spre deosebire de multe alte intervenții educaționale, implementarea strategiilor metacognitive nu necesită echipament specializat sau schimbări la nivelul infrastructurii școlii. Principalul cost este asociat programelor de intervenție, ori centrate direct pe elev, ori pe profesor. În cazul programelor centrate pe profesor, acestea tind la dezvoltarea profesională și instruirea cadrelor didactice pentru a încuraja metacogniția la elevi. Costurile la nivel de sistem sunt astfel mai mici, căci profesorii contribuie apoi la realizarea propriu-zisă a intervenției față de elevi. În cazul programelor centrate pe elevi, aceștia sunt direct adresați de consilieri; costul la nivel de sistem este astfel mai mare, căci intervenția este practic extrasă din programul școlar propriu-zis, se desfășoară extra-curricular și are costuri directe pe elev dezvoltat. Un alt avantaj legat de sustenabilitatea acestor programe de intervenție este reprezentat de faptul că nu este necesar ca profesorii să adopte oră de oră componente de încurajare a meta-cogniției, dat fiind faptul că efectele tind să fie transferabile de la un context de învățare la altul.

Costul pentru o ședință de training meta-cognitiv centrat pe elev poate varia între 10-100 Euro pe elev, în funcție de caracteristicile desfășurării (în ședințe individuale sau de grup) și estimăm un minim de 4 ședințe pentru un efect. Diverse intervenții digitale apărute mai nou sunt mult mai ieftine, însă efectele lor nu sunt încă dovedite. Costul pentru o formare a profesorilor în această direcție poate varia între 500-2000 de Euro pe profesor.

Scalabilitate

Intervențiile asupra strategiilor metacognitive în rândul elevilor sunt relativ ușor scalabile, dat fiind faptul că acestea sunt utile tuturor elevilor începând de la clasele primare. De asemenea, acestea prezintă avantajul de a fi ușor generalizabile asupra mai multor domenii de învățare, permițând elevilor să transfere ceea ce au învățat de la o situație sau sarcină la alta. Programele centrate pe dezvoltarea profesorilor pentru încurajarea metacogniției la elevi sunt mai ușor scalabile la nivel sistemic decât cele centrate direct pe elevi (în mod special a celor livrate prin consilieri), care au costuri mari de generalizare chiar și la nivelul unei școli – și evident costuri proporțional mai ridicate pentru scalarea la nivelul întregului sistem de educație.

Ușurința implementării

Intervențiile asupra strategiilor metacognitive au avantajul de a fi ușor implementate în în școală, de regulă facilitatorul fiind chiar profesorul de la clasă, evident format anterior pentru a utiliza instruirea spre încurajarea și dezvoltarea acestora la elevi. Atât intervențiile centrate pe dezvoltarea profesorilor cât și cele centrate direct pe elevi sunt rezonabil de simplu de implementat și nu necesită pre-rechizite deosebite nici sub aspectul abilităților sau deprinderilor, nici sub aspect tehnologic. Ca în cazul oricăror alte intervenții de acest tip, pentru ca implementarea să aibă succes este necesar să le fie asigurat elevilor este un mediu de lucru care îi sprijină, care să îi încurajeze să utilizeze, exploreze și dezvolte abilitățile metacognitive; în absența unui astfel de climat, există dificultăți în implementare – căci este necesară și modificarea climatului clasei sau școlii.

Diverse

O strategie meta-cognitivă care a atras atenția cercetătorilor este predarea reciprocă (reciprocal teaching) utilizată de regulă pentru dezvoltarea înțelegerii citirii și care necesită ca elevii să își ia pe rând rolul de profesor pentru a-i învăța pe ceilalți. Efortul cognitiv presupus de explicarea unor aspecte către altă persoană impulsionează raționamentele meta-cognitive, căci încurajează insight-uri în propria abordare privind învățarea respectivului material.

O altă strategie metacognitivă care a fost dovedită eficientă în studiile experimentale a constat în redactarea unui rezumat al pasajelor citite, care să cuprindă esența întregului text. Eficiența acestei abordări se datorează faptului că această sarcină a necesitat identificarea ideii principale a pasajului, organizarea ideilor și scrierea lor într-un format cât mai redus – în tot acest timp persoana focală trebuind să monitorizeze ce a înțeles din pasajul citit.
În înțelegerea textului, o altă strategie eficientă vizează utilizarea unor reprezentări grafice sub formă hărți cognitive (mind maps) a cuvintelor utilizate pentru a spori înțelegerea conceptuală a unității de text și înțelegerea punctuală a sensului cuvintelor.  

Examinarea performanței după examen ca strategie metacognitivă îi ajută pe elevi să reflecteze asupra testului prin care chiar au trecut și a performanței lor în cadrul acestuia și să ofere un feedback cu privire la experiența avută. 
Studii recente au identificat că auto-eficacitatea și motivația intrinsecă joacă un rol important în predicția performanței la matematică, având rol de mediator în relația dintre strategiile metacognitive și rezultatele obținute. Cu alte cuvinte, strategiile metacognitive bine dezvoltate generează mai multă încredere în sine și mai multă motivație intrinsecă, ducând la rezultate mai bune, cel puțin la matematică.

Rezultatele meta-analizelor arată că există categorii de elevi care beneficiază mai mult în urma învățării unor strategii metacognitive - un loc aparte printre aceștia este deținut de elevii cu un statut socio-economic mai redus și de cei cu nevoi speciale. Așadar, intervențiile metacognitive sunt eficiente la reducerea disparităților școlare cauzate de statutul socio-economic sau nevoile speciale ale elevilor.

Eficacitatea acestor strategii este moderată și de caracteristicile efective ale intervenției prin sunt implementate: intervenții metacognitive facilitate de un consilier sau psiholog s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele implementate cu ajutorul profesorilor sau programelor computerizate. 

Bibliografie relevantă

Boulware-Gooden, R., Carreker, S., Thornhill, A., & Joshi, R. M. (2007). Instruction of Metacognitive Strategies Enhances Reading Comprehension and Vocabulary Achievement of Third-Grade Students. The Reading Teacher, 61, 70–77. doi:10.1598/RT.61.1.7

de Boer, H., Donker, A. S., Kostons, D. D. N. M., & van der Werf, G. P. C. (2018). Long-term effects of metacognitive strategy instruction on student academic performance: A meta-analysis. Educational Research Review, 24, 98–115. doi:10.1016/j.edurev.2018.03.002

Gonzalez, B. C. D. (2016). Learn 2 Learn: A Metacognition Intervention for Improving Academic Performance and Motivation on Middle School-Aged Students. Senior Theses, Trinity College, Hartford, CT 2016.

Karpicke, J. D., Butler, A. C., & Roediger, H. L. (2009). Metacognitive strategies in student learning: Do students practice retrieval when they study on their own? Memory, 17, 471–479. doi:10.1080/09658210802647009

Künsting, J., Kempf, J., & Wirth, J. (2013). Enhancing scientific discovery learning through metacognitive support. Contemporary Educational Psychology, 38, 349–360. doi:10.1016/j.cedpsych.2013.07.001

Tian, Y., Fang, Y., & Li, J. (2018). The Effect of Metacognitive Knowledge on Mathematics Performance in Self-Regulated Learning Framework—Multiple Mediation of Self-Efficacy and Motivation. Frontiers in Psychology, 9. doi:10.3389/fpsyg.2018.02518