Definiție

Programele de tip after-school sunt programe structurate, supravegheate de adulți și funcționează după școală, oferind atât activități școlare cât și, uneori, activități extrașcolare din registrul jocului, socializării, artelor etc.

Descriere

Programele de tip after-school sunt programe structurate, supravegheate de adulți și funcționează după școală pe întreg parcursul anului școlar, mai nou chiar și în perioadele de vacanță. Spre deosebire de activitățile extra-curriculare care apar de multe ori după școală, cum ar fi cluburile sportive sau academice, programele after-school sunt mai cuprinzătoare și oferă o serie de activități care pot include, pe lângă activități de învățare relaționate direct cu școala, de asemenea jocuri, socializare, sport, arte și meserii, muzică și cercetare etc. Programele after-school s-au născut inițial ca un contributor important în misiunea școlilor de a promova dezvoltarea pozitivă (personală și socială) a elevilor și nu s-au concentrat neapărat pe creșterea performanței școlare.

Eficiență

Dovezile științifice indică faptul că succesul programelor after-school lor este foarte puternic dependent de calitatea oferită: există variabilitate mare în efectul avut de programele after-school.

Evaluarea robustă a impactului centrelor de after-school specifice ciclurilor primar și gimnazial nu a arătat în genere că ar exista rezultate semnificative în ceea ce privește performanța școlară a elevilor implicați. Creșterea performanței școlare este redusă sau inexistentă și se manifestă mai degrabă asupra anumitor categorii de copii și nu este generalizabilă. De exemplu, notele la evaluările școlare ale elevilor cu venituri mici și care se află în condiții de risc cresc semnificativ atât la activități legate de ​​lectură, cât și la matematică, după ce aceștia participă la programele after-school.

Totuși, s-a demonstrat că există uneori câștiguri secundare ale programelor after-school, cum ar fi cele legate de implicarea părinților în stimularea elevilor pentru îndeplinirea sarcinilor școlare, care duc în mod direct la o creștere a performanței școlare.

E important de subliniat în acest context că o concentrare exclusivă asupra beneficiilor academice ale programelor after-school ar ignora un punct important, anume faptul aceste programe au fost create inițial pentru dezvoltarea personală și socială a elevilor.

Cele mai importante aspecte care sunt de subliniat în acest context sunt: 

(a) Programele after-school pot duce la îmbunătățirea trei domenii importante pentru elevi: sentimente și atitudini, indicatori de adaptare comportamentală și performanță școlară. Mai precis, elevii care participă la programe after-school dobândesc mai multă încredere în sine, dezvoltă comportamente sociale pozitive și uneori obțin scoruri mai bune la evaluările școlare. De asemenea, programele after-school reduc comportamentele problematice (e.g., agresivitatea, neconformitatea și problemele de conduită), precum și consumul de substanțe nocive. În concluzie, programele after-school produc beneficii multiple care țin de viața personală, socială și școlară a elevilor și adolescenților. 

(b) Identificarea celor mai eficiente programe after-school. Programele care au folosit abordări bazate pe dovezi științifice (engl. evidence-based) sunt în mod consecvent evaluate de studii ca fiind de succes în producerea de beneficii multiple pentru elevi sau adolescenți, în timp ce programele after-school care nu folosesc astfel de abordări nu au succes în atingerea niciunui obiectiv propus.

(c) Identificarea criteriilor de succes a unui program after-school. Rezultatele studiilor indică faptul că, într-un mediu care invită la explorare și colaborare, pe care îl oferă programele sfter-school, elevii pot avea succes dacă: (1) sunt invitați să-și reprezinte ideile, să le împărtășească cu ceilalți și să ofere justificări pentru soluții; (2) li se furnizează sarcini deschise care pot fi soluționate în mai multe moduri; 
(3) li se acordă tuturor timpul necesar; (4) sunt încurajați activ să comunice cu ceilalți; (5) discută și revizuiesc sarcinile și modalitățile vechi și noi de cunoaștere; (6) educatorii/profesorii promovează ascultarea ideilor alternative; (7) sunt încurajați să își explice și să își justifice raționamentul; (8) au o varietate de materiale și instrumente, astfel încât să își poată selecta ce îi reprezintă; (9) sunt respectate contribuțiile individuale; și (10) au asigurat unui mediu respectuos, de susținere în care sunt bineveniți și apreciați.

Dovezi științifice

Cu privire la eficiența ASP există dovezi științifice moderate. Deși există dovezi privind impactul ASP, acestea sunt relativ restrânse ca număr, ca putere și ca amploare a studiilor. Nu există studii de tip meta-analitic centrate pe eficiența ASP. Există un număr mare de studii de tip cazuistic și un număr modest de studii empirice mai ample. În mod covârșitor aceste studii sunt realizate în America de Nord sau vestul Europei, deci generalizabilitatea lor la contextul României este necunoscută. În funcție de calitatea ASP evaluat, aceste studii arată dovezi pentru eficiență sau, dimpotrivă, pentru ineficiență.

Costuri

Costurile pentru înrolarea unui elev într-un program de tip after-school variază. Cele mai ieftine programe de acest tip sunt cele ce aparțin de școlile de stat, unde părinții plătesc doar masa, 3-5 Euro/zi. Programele after-school private sunt în general împărțite în funcție de durata programului și de varietatea activităților incluse. În general, programul scurt (2 h) include efectuarea temelor sub îndrumarea unui cadru didactic specializat și costă în jur de 100 Euro/lună. Programele lungi (până la 6 h) includ preluarea copilului de la școală, servirea prânzului, program de odihnă sau somn, efectuarea temelor sub îndrumarea unui cadru didactic, activități recreative, atelier de creație etc. la un preț de aproximativ 200 Euro/lună.

 Există în România și programe after-school integral gratuite pentru elevi, sponsorizate de administrația locală sau de diverse asociații, uneori pentru categorii speciale de elevi (e.g., copii care provin din medii defavorizate).

Scalabilitate

Intervenția prin ASP este scalabilă cu relativă ușurință. Nu presupune training specializat, nu presupune personal specializat și nu presupune investiție în infrastructură, dincolo de amenajarea locației efective. Atunci când ASP sunt organizate chiar în școală, scalabilitatea la întreaga populație a unei școli este realizată cu ușurință.

În funcție de programele livrate în timpul programelor after-school, acestea pot fi mai mult sau mai puțin scalabile. De exemplu, dacă dincolo de realizarea temelor și a unor activități școlare, sunt oferite programe de dezvoltare emoțională sau de comunicare, acestea pot necesita personal cu un training specializat, materiale suplimentare sau ale costuri și pot avea probleme de scalabilitate.

Ușurința implementării

Programele after-school sunt ușor de implementat și nu au nevoie de resursă umană dificil de găsit și nici de vreo calificare suplimentară. De fapt, programele after-school constituie probabil cea mai ușor de implementat intervenție educațională, poate cu excepția clasicelor ore suplimentare (”meditații”). Atunci când, dincolo de activitățile școlare se oferă participanților și activități extra-școlare, implementarea programelor after-school poate deveni cu foarte puțin mai dificilă, în funcție de activitățile oferite.

Diverse

Activitățile post-școlare (e.g., meditații particulare, cercuri de perfecționare etc.) au o tradiție bogată în România și altminteri. Totuși, evoluția lor în România este diferită pe alocuri de tradiția acestei intervenții în restul lumii. În mod specific, în România programele after-school se definesc în principal pe baza activităților școlare (teme și activități remediale sau suplimentare) și sunt guvernate de ceea ce urmăresc profesorii și părinții. În Occident, programele after-school s-au definit în termeni de protecție, îngrijire, oportunitate de îmbogățire și joc, cu furnizori de programe after-school care consideră că activitățile programelor ar trebui să fie modelate în primul rând de interesele și preferințele copiilor.

Programele after-school au fost inițial înființate ca servicii comunitare, gratuite, la începutul anilor 1900 pentru supravegherea și siguranța copiilor care trăiau în medii nesigure și sărace. Au fost implementate în continuarea programului firesc școlar, ca urmare a nevoii de îngrijire a copiilor odată cu creșterea numărului tot mai mare de mame care începeau să lucreze. 

Numeroase studii au constatat că programele after-school comunitare de înaltă calitate au un efect semnificativ și pozitiv asupra copiilor, în special pentru copiii încadrați într-o anumită categorie de risc, expuși fie la abandon școlar, fie la obținerea unor rezultate slabe. Programele after-school comunitare sunt, de asemenea, utile pentru copiii proveniți din familii cu venituri mici, care nu au la fel de multe oportunități de a participa la activități extrașcolare costisitoare precum copiii proveniți din familii cu venituri medii/superioare. Prin furnizarea de servicii și programe post-școlare în comunitate, programele after-school permit copiilor dezavantajați din punct de vedere economic să participe la diverse activități (e.g., discuții în grup, ajutor pentru temele pentru acasă) care altfel nu ar fi disponibile.

Tradițional, programele after-school au fost menite să ofere elevilor oportunități de auto-exprimare, de explorare a talentului și de formare a relații cu adulții, adică să promoveze abilitățile de învățare socială și emoțională a tinerilor (indiferent dacă programele utilizau sau nu acest termen sau nu). Drept urmare, au fost proiectate ca spații în care copiii din medii defavorizate s-ar putea simți apreciați și recunoscuți. În același timp, un alt obiectiv al acestor tipuri de programe a fost de a crea un sentiment de apartenență mai ales copiilor care nu se integrau sau care se simțeau înstrăinați de școală. 
În evoluția avută de aceste programe în diverse țări, programele after-school au început să se concentreze mai mult pe activități academice, ceea ce le-a permis fondatorilor accesul la resurse financiare de stat special alocate pentru îmbunătățirea educației în zonele cu sărăcie înaltă. Deși majoritatea programelor și-au păstrat activitățile de recreere, cel mai frecvent timpul alocat copiilor este destinat pentru ajutorul acestora la teme. Acest lucru cumva este explicat de necesitatea furnizorilor de a demonstra finanțatorului (după caz, de exemplu, administrația locală sau părintele) impactul academic pe care îl au ASP. Această tendință este o amenințare la adresa scopului primordial pentru care s-au dezvoltat ASP, anume concentrarea pe dezvoltarea socio-emoțională a copiilor.

Bibliografie relevantă

Afterschool Alliance. (2014). America after 3PM: Afterschool programs in demand. http://afterschoolalliance.org/documents/AA3PM2014/AA3PM_National_Report.pdf. 

Biggart, A., Kerr, K., O’Hare, L., & Connolly, P. (2013). A randomised control trial evaluation of a literacy after-school programme for struggling beginning readers. International Journal of Educational Research, 62, 129–140. 

Cross, A. B., Gottfredson, D. C., Wilson, D. M., Rorie, M., & Connell, N. (2009). The impact of after-school programs on the routine activities of middle-school students: Results from a randomized, controlled trial. Criminology and Public Policy, 8, 391–412.

Durlak, J. A., Weissberg, R. P., & Pachan, M. (2010). A metaanalysis of after-school programs that seek to promote personal social skills in children and adolescents. American Journal of Community Psychology, 45, 294–309.

Gottfredson, D., Cross, A., Wilson, D., Rorie, M., & Connell, N. (2010c). Effects of participation in after-school programs for middle school students: A randomized trial. Journal of Research on Educational Effectiveness, 3, 282–313. 

Gottfredson, D., Gerstenblith, S. A., Soule, D., Womer, S. C., & Lu, S. (2004). Do after school programs reduce delinquency? Prevention Science, 5, 253–266.

Zief, S. G., Lauver, S., & Maynard, R. A. (2006). Impacts of afterschool programs on student outcomes. Campbell Systematic Reviews.