Testările standardizate PISA: câteva concluzii despre ce anume îi face pe elevi să performeze

Programul PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu la nivel internațional realizat de către OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development). Scopul testelor standardizate PISA este de a evalua sistemele educaționale prin măsurarea performanței școlare a elevilor de 15 ani pe trei domenii principale (citire, matematică și științe). 
Testele PISA au ca scop să ofere: 
- informații despre nivelul cunoștințelor, abilitaților și competențelor elevilor dintr-o țară;
- o perspectivă cu privire la modul în care aceste abilitați se raportează la nivel demografic, social, economic și educațional;
- indicatori de tendința ce se raportează la nivel demografic, social, economic și educațional;
- o bază de cunoștințe ce poate sa folosească în schimbările politice.

Astfel, pe baza rezultatelor testelor PISA, s-a ajuns la mai multe concluzii generale raportate la nivel internațional. Pâna în prezent, au existat șase culegeri de date, în 2000, 2003, 2006, 2009, 2012 și 2015. A șaptea colecție de date va fi finalizată la sfârșitul anului 2018, iar rezultatele sale vor fi publicate la 3 decembrie 2019 pe site-ul celor de la OECD (www.oecd.org).

Câteva concluzii privind performanța elevilor în urma tuturor colecțiilor de date pâna în prezent:
· Elevii care folosesc memorarea ca singură strategie de învățare nu sunt foarte eficienți în rezolvarea de probleme matematice complexe. Astfel, se sugerează folosirea mai multor metode diferite de învățare pentru a crește performanța elevului.
· Elevii care sunt mai motivați sau fac activitați școlare de plăcere au rezultate mai bune. Spre exemplu, elevii care citesc de plăcere au înregistrat rezultate mari la citire. De asemenea, elevii sunt motivați să învețe pentru că aceștia consideră că aceste informații învățate îi vor ajuta pe viitor. Astfel, putem spune că elevii care acordă mai mult interes materiilor de la școală sunt mai performați.
· Elevii  au o performanță mai mare dacă încă din primii ani de viață sunt direcționați de către părinți să participe la programe educative. Spre exemplu, elevii care au fost la programe de tip after-school cu un profesor de la școală sau au mers gradiniță, au rezultate mai mari la școală. Ceea ce poate să însemne că importanța pe care o acordă părinții față de educație poate să fie asociată cu performanța ulterioară a copilului. 
· Un alt aspect important asociat performanței elevilor este relația profesor-elev, care este direct relaționată cu performanța în matematică, cât și cu fericirea și sentimentul de apartenență a elevilor la școală.
· În ceea ce privește diferențele generale dintre rezultatele băieților și ale fetelor,putem spune că băieții sunt mai încrezători atunci când învață știință, iar 18 % dintre aceștia se așteaptă la o carieră în inginerie și calculatoare. Totodata, aceștia au înregistrat abilitați mai mari de navigare digitală și un nivel mai ridicat în literația digitală. În ceea ce privește rezultatele fetelor, s-a raportat că există șansa mai mare ca fetele să lucreze în domenii sociale (ex: medic, asistenți medicali sau veterinari) iar aptitudinile sociale sunt mult mai dezvoltate. 
· Elevii care sunt conștienți de mediu sunt mai pesimiști cu privire la viitorul Pamântului. Dar, datele mai arată și că băieții tind să fie mai optimiști cu privire la rezolvarea problemelor de mediu față de fete. 

Putem să concluzionăm că elevii motivați intrinsec (ex: să citească de plăcere) cât și extrinsec (ex: de către părinți/ profesori) pot fi mult mai performați și înregistrează note mai mari la școală. De asemenea, este important ca elevii să își cunoască punctele forte și materiile la care se pricepe mai bine, pentru a-și alege un domeniu în care sa se dezvolte.