Definiție

Programele bilingve sunt programe care au fost dezvoltate pentru a susține folosirea în paralel a două limbi (de regulă a limbii materne și a unei a doua limbi, de ex. limba națională sau o limbă străină), cu scopul ca elevii să-și dezvolte bilingvismul și înțelegerea multiculturală. Elevii integrați în aceste programe dezvoltă abilitatea de a utiliza în scris și vorbit două sau mai multe limbi.

Descriere

Programele bilingve au la bază utilizarea a două limbi drept mijloc de instruire a elevilor. În dezvoltarea acestor programe se apelează de multe ori la reconceptualizarea curriculum-ului în funcție de resursele pre-existente de învățare ale elevilor, aceștia putând asimila mai ușor noțiuni și cunoștințe în limba pe care o stăpânesc cel mai bine (i.e., limba nativă). În ultimele decenii, această viziune a prins amploare în literatură, programele bilingve devenind cunoscute și studiate sub denumiri precum: programe de imersie duală, programe de imersie pe două căi, programe bilingve pe două căi sau programe duale de limbă. 

În școli, programele bilingve sunt create urmând standardele de dezvoltare academică și de literație specifice și în cazul educației obligatorii. În consecință, acestea nu au un rol compensator, auxiliar sau de remediere și nu se suprapun programelor educaționale naționale.

În general, sunt folosite mai multe tipuri de programe bilingve de educație în școli, dintre care amintim:

1.     Programul educațional multilingvistic de dezvoltare (îmbogățire): în acest caz,materiile specifice curriculumului național sunt studiate în egală măsură sau aproape în egală măsură (50%-50% sau 40%-60%) atât în limba maternă, cât și în cea națională.

2.     Programul educațional multilingvistic de tranziție: în acest caz,în procesul de învățare, trecerea de la limba nativă la cea națională se face pas cu pas, până când aceasta va fi înlocuită. În acest caz, limba nativă este utilizată doar ca mijloc pentru integrarea eficientă a elevilor în educația de masă desfășurată în limba națională. 

3.     Programul educațional multilingvistic de sprijin al limbii native: în acest caz, disciplinele și domeniile cuprinse în programă sunt predate în limba națională. Limba maternă (nativă) este predată ca oricare altă disciplină.

4.     Programul educațional multilingvistic de sprijin al limbii naționale: în acest caz,limba națională este predată la cerere, în maxim o oră și cu o proporție variabilă a curriculumului de stat. Acesta este considerat un program bilingv cu o putere mare 

Eficiență

Educația bilingvă este considerată în continuare o problemă controversată pentru specialiștii în politici educaționale. În general, programele bilingve au un impact mediu asupra performanței în învățare (d = .36). Eficiența educației bilingve este influențată de tipul de program (e.g., cel de tranziție este dovedit a avea o eficiență mai redusă comparativ cu celelalte), dar și de factori ce țin de modalitățile de implementare a intervenției sau de mediul școlar. Astfel, programele bilingve au o eficiență mai mare în acele școli în care viziunea, misiunea și obiectivele sunt împărtășite între elevi, profesori, părinți și comunitate.

Există situații specifice în care programele bilingve aduc o serie de beneficii și altele în care acestea se dovedesc a fi mai degrabă dezavantajoase. Principalele avantaje includ sprijinirea incluziunii și a diversității culturale, dar și dezvoltarea competențelor elevilor în cel puțin două limbi diferite. Prin intermediul programelor bilingve, elevilor aparținând grupurilor și etniilor minoritare li se conferă șanse egale de performanță comparativ cu elevii din populația majoritară. De asemenea, aceste programe promovează interculturalitatea și atitudinile pozitive între membrii diferitelor culturi. S-au constatat efecte privind sporirea performanțelor academice ale elevilor cu dificultăți de învățare și citire. În domeniul evaluării s-au constatat rezultate pozitive la citire, abilități de comunicare și matematică atunci când testele sunt formulate în limba națională și rezultate pozitive la nivelul studiilor sociale, înțelegerii informațiilor noi și atitudinilor pozitive față de școală și propria persoană atunci când testele sunt formulate în limba nativă a elevilor minoritari.

Pe de altă parte, există o serie de dezavantaje asociate programelor bilingve. De exemplu, acestea reduc timpul alocat învățării limbii naționale și pot încetini achizițiile în acest domeniu. În plus, lipsa de cadre didactice calificate în predarea bilingvă poate face dificilă introducerea acestor programe. O altă problemă asociată programelor bilingve este reprezentată de lipsa materialelor didactice (e.g., manuale) adecvate în anumite limbi native. Un alt minus al acestor programe este acela că favorizează segregarea elevilor de etnie minoritară de ceilalți, ceea ce poate avea un impact social și academic negativ. 

Dovezi științifice

Problematica eficienței programelor bilingve a fost abordată în mod repetat în literatura de specialitate, existând în prezent un număr extins de studii în acest sens, care au ghidat politici educaționale în diverse țări. De exemplu, o reformă din Maroc a vizat înlocuirea predării în limba franceză, considerată până atunci limbă națională, cu limba arabă pentru clasele VI-XII. Rezultatele au indicat scăderea abilităților de scriere în limba franceză, care a condus la performanțe academice substanțial mai scăzute. Totuși, schimbarea nu a afectat și rezultatele la citire în limba franceză sau cele de matematică.
 
Un studiu similar a fost realizat asupra reformei educaționale din Letonia. Introducerea letonei ca limbă de predare în proporție de 60% în defavoarea limbii ruse, care a rămas în proporție de 40% la gimnaziu, a dus la scăderea mediilor la examenul de absolvire în rândul minorității etnice rusești. În Africa de Sud predarea se face în limba nativă în clasele primare și în limbile engleză și afrikaans în clasele mai mari. Datele arată în mod consistent faptul că  elevii înregistrează rezultate mai bune, atunci când predarea se face (și) în limba maternă. Aceste studii demonstrează că schimbarea limbii de predare determină schimbări ale calității educației și performanței academice a elevilor.

Studii comparative în rândul elevilor cu dificultăți de citire au identificat avantaje în performanțele academice în rândul celor înscriși în programele bilingve. Acest rezultat se poate datora faptului că programele bilingve antrenează controlul atenției, care contribuie la utilizarea mai eficientă a memoriei de lucru în timpul cititului. Mai mult, programele bilingve tind să sporească receptivitatea față de structura lingvistică, precum și dezvoltarea unor strategii compensatorii de citire specifice literației unei alte limbi. Astfel, au fost înregistrate efecte moderate (d = .33) în favoarea elevilor care beneficiază de educație bilingvă.

În urma unei meta-analize care a inclus studii realizate pe teritoriul Europei s-a constatat că programele bilingve produc un efect general pozitiv și moderat ca intensitate (d = .38). În ceea ce privește performanțele academice, nu au fost identificate diferențe la nivelul rezultatelor la matematică între elevii pregătiți în clase bilingve și cei din clasele tradiționale. În schimb, au fost raportate rezultate semnificative la nivelul abilităților de citire, cu o mărime a efectului relativ redusă (d = .23). Mai mult, această meta-analiză a raportat și un efect moderat (d = .36) al programelor bilingve comparativ cu programele de submersiune (i.e., în care elevii învață doar în limba națională a școlii, dar care nu este limba lor nativă). 

Costuri

Programele de educație bilingvă (mai ales cele de tranziție) au fost considerate a avea un impact prea redus pentru a justifica investirea fondurilor publice pentru implementarea lor, atât în Statele Unite, cât și în Marea Britanie. Costurile unor astfel de programe sunt medii (cel puțin între 500-700 de euro pentru un membru al grupului țintă) și sunt folosite pentru tipărirea și distribuirea de materiale didactice bilingve, derularea cursurilor de formare profesională a cadrelor didactice și costuri administrative.

Scalabilitate

Intervenția de acest tip este scalabilă cu destul de mare dificultate, în sensul în care chiar și după generarea materialelor necesare și a infrastructurii metodologice, intervenții noi în școli noi presupun costuri suplimentare pentru pregătirea cadrelor didactice care urmează să predea în cadrul acestor programe. De regulă aceste cadre didactice sunt recrutate din cadrul grupurilor etnice cărora se adresează aceste programe, iar dezvoltarea acestor programe la nivel național face necesară suplimentării resurselor umane calificate, ceea ce uneori poate fi foarte dificil de făcut.

Ușurința implementării

Implementarea acestui tip de intervenție se face cu relativ mare greutate de la zero. În același timp, pentru un stat ca România, unde există o tradiție în predarea în limbile minorităților, unde există deja materiale de studiu și profesori calificați, implementarea unei astfel de intervenții se poate face cu relativ mare ușurință. Vom considera din acest motiv că ușurința implementării acestor programe este în general medie dar că poate varia de la context la context.

Pentru o implementare cu succes, ar trebui luați în considerare factori importanți care influențează eficiența programelor bilingve. Printre aceștia, un rol esențial este jucat de: (a) resursa umană (conducerea școlii, profesorii); (b) viziunea, misiunea și obiectivele împărtășite de conducerea școlii și profesori cu privire la educația bilingvă și (c) implicarea părinților în viața școlii precum și în proiectarea și implementarea unui program educațional bilingv. Pentru implementarea eficientă a programului bilingv într-o școală este necesară implicarea administrativă a personalului din conducere, care să cunoască abordările curriculare și metodele de predare a limbilor străine și să le poată transmite mai departe profesorilor prin dezvoltarea unui plan strategic pentru școală, având în același timp cum să asigure baza materială necesară. Interesant este faptul că, în ceea ce îi privește pe profesorii implicați în program, unii cercetători au subliniat că literatura nu determină clar importanța profesorilor în dezvoltarea bilingvismului copiilor mici.

Diverse

1)    Un studiu recent identifică patru mituri despre învățarea duală în achiziția limbilor străine: mitul creierului mono-lingvistic; mitul conform căruia cu cât se învață o limbă mai devreme cu atât e mai bine; mitul timpului petrecut în sarcini (i.e., cu cât elevul petrece mai mult timp în sarcini de învățare, cu atât va înregistra performanțe sporite); și mitul că bilingvismul ar trebui evitat în rândul copiilor cu tulburări de dezvoltarea și de învățare.

2)    Programele bilingve au următoarele beneficii: educaționale, de ele beneficiază toți elevii, indiferent de statutul socio-economic, etnie, vârstă; cognitive, implică dezvoltarea creativității și rezolvării de probleme, însușirea structurilor și proprietăților verbale etc.; socioculturale, încurajează relațiile interculturale, respectarea valorilor și depășirea granițelor sociale; economice, prin creșterea numărului de viitori adulți care își vor găsi mai ușor un loc de muncă unde sunt necesare limbile străine; globale, prin dezvoltarea unor contexte favorabile de negociere, protocol și diplomație ce pot conduce la dezvoltarea unor mai bune relații bilaterale între grupuri, comunități, state.

3)    A fost raportată o asociere pozitivă semnificativă între dezvoltarea abilităților academice specifice primei limbi și a celor specifice celei de a doua limbi (e.g., prin mecanisme precum transferul conceptual, al strategiilor metalingvistice și metacognitive, al transferului conștientizării fonemelor etc.).

4)    În unele țări, programele bilingve nu au fost învestite cu încredere și nu au fost implementate, iar ca argumente pentru lipsa de încredere în acestea au fost menționate: (a) necesitatea unui timp îndelungat de învățare; (b) tentative superficiale de implementare, care au dus la imposibilitatea elevilor de a gestiona cerințele academice mai complexe din clasele mai mari; (c) statutul mai redus al limbilor minorităților comparativ cu cele naționale ar putea duce la scăderea stimei de sine a elevilor, care ar influența negativ succesul și progresul lor academic; (d) majoritatea profesorilor vorbesc o singură limbă, aceea a majoritarilor, astfel încât succesul programelor ar depinde de existența profesorilor care vorbesc două limbi; (e) datorită schimbărilor limbilor de predare, există riscul ca elevii să rămână la un nivel scăzut atât la nivelul limbii naționale, cât și al celei materne.

5)    Nu toți copiii prezintă aceleași condiții de dezvoltare a bilingvismului în familie în perioada copilăriei timpurii și chiar și la școală, condiție dovedită necesară pentru învățare în perioadele ulterioare. Fără îndoială, calitatea mediului în care copiii cresc influențează posibilitatea acestora de a deveni bilingvi sau de a avea succes la școală. Având în vedere aceste limite, subliniem totuși că există dovezi destul de robuste că învățarea simultană a două limbi este la fel de naturală ca învățarea uneia singure: se formează aceleași competențe, atât într-o limbă, cât și în a doua, dar formarea acestora la un nivel superior depinde foarte mult de mediul de învățare. 

Bibliografie relevantă

Chin, A. (2015). Impact of bilingual education on student achievement. IZA World of Labor, 131, 1-15. doi:10.15185/izawol.131. 

Cummins, J. (2009). Bilingual and immersion programs. In M.H. Long, & C.J. Doughty (Eds.), The handbook of language teaching (pp.161-181). Singapore: Blackwell Publishing.

Genesee, F. (2015). Myths about early childhood bilingualism. Canadian Psychology, 56, 6-15. doi:10.1037/a0038599 

Kuo, L. J., Chen, Z., & Ko, S. W. (2016). The impact of bilingual experience on the literacy development of struggling readers. Journal of Childhood & Development Disorders, 2, 1-5. doi:0.4172/2472-1786.100017

Patrinos, H. A., & Velez, E. (2009). Costs and benefits of bilingual education in Guatemala: A partial analysis. International Journal of Educational Development, 29, 594-598. doi:10.1016/j.ijedudev.2009.02.001

Reljić, G., Ferring, D., & Martin, R. (2015). A Meta-Analysis on the Effectiveness of Bilingual Programs in Europe. Review of Educational Research, 85, 92–128. doi:10.3102/0034654314548514.

Swain, M., & Lapkin, S. (1982). Evaluating Bilingual Education: A Canadian Case Study. Multilingual Matters 2. Multilingual Matters Ltd.

Tabatadze, S. (2015). Factors influencing the effectiveness of bilingual educational programs: The prospects of pilot programs in Georgia. Sino-US English Teaching, 12, 93-109.

Vela, A., Jones, D., Mundy, M. A., & Isaacson, C. (2017). Determining the Effectiveness of Bilingual Programs on Third Grade State Exam Scores. Research in Higher Education Journal, 33, 1-15.