Definiție

Gruparea în funcție de talente constituie o practică educațională ce implică plasarea elevilor în grupuri în funcție de nivelul abilităților, pentru a putea beneficia de activități de învățare adaptate la nevoile individuale. În cazul elevilor dotați, această strategie are ca scop oferirea unor experiențe educaționale cu un conținut avansat și mai variat, precum și oportunitatea consolidării cunoștințelor prin colaborarea cu elevii de un nivel similar. 

Descriere

Elevii dotați sunt în general încadrați în primii 2.5% dintre elevii de o anumită vârstă, fiind la extrema superioară din punct de vedere al abilităților deținute. Aceștia reprezintă o populație specială de elevi, care necesită măsuri corespunzătoare pentru o adaptare adecvată la mediul școlar și pentru atingerea potențialului pe care îl au. Cu toate acestea, organizarea claselor tradiționale nu are întotdeauna în vedere acest aspect: deși elevii unei clase prezintă de regulă niveluri foarte variate de abilități, conținutul oferit este același pentru toți (”one size fits all aproach). De asemenea, literatura de specialitate arată și faptul că o variabilitate mare a abilităților elevilor dintr-o clasă este asociată de regulă cu un nivel mediu mai redus al achizițiilor clasei. Strategiile de grupare rezolvă aceste probleme și permit elevilor dotați să aibă acces la activități de învățare cu niveluri de provocare și complexitate corespunzătoare capacităților lor.
 
Unii autori definesc gruparea elevilor dotați drept una dintre cele mai eficiente maniere prin care școlile pot asigura cursuri atractive pentru acești elevi, întrucât astfel aceștia pot beneficia de un conținut informațional avansat și de un grup de colegi cu niveluri similare de achiziții, care pot stimula dezvoltarea ulterioară a cunoașterii și deprinderilor. Există mai multe tipuri de grupare a elevilor dotați, după criterii precum abilitățile sau performanțele. Cele mai comune strategii de grupare includ regruparea specifică în funcție de curs, gruparea în clustere, gruparea flexibilă în cadrul clasei (”within-class”) sau în afara acesteia (”between-class”) și cea în funcție de interese. Important pentru oricare dintre aceste forme este caracterul lor temporar, ele nefiind modificări permanente la nivelul organizării administrative a unei școli, care ar putea impune constrângeri la nivelul promovării, absolvirii sau cursului carierei elevilor. 

Eficiență

Gruparea în funcție de abilități a fost promovată drept o modalitate prin care școlile susțin dezvoltarea nivelurilor superioare de performanță; știm astăzi că elevii dotați care beneficiază de grupare în cadrul clasei prezintă achiziții semnificativ mai mari comparativ cu colegii lor negrupați. Mai mult, gruparea oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact direct cu colegii de același nivel, ei putând astfel explora mai detaliat și în profunzime conținuturile, confrunta și fixa în mod corespunzător informația, dar și împărtăși interese și obiective similare și dezvoltându-se socio-emoțional.

Gruparea flexibilă în funcție de abilități permite școlilor să calibreze nivelul de pregătire al elevilor cu cel al conținutului educativ pe care îl primesc, putând astfel oferi informația potrivită, elevului potrivit, la momentul potrivit. Grupurile omogene (cu același nivel de abilitate) sunt mai potrivite atunci când elevii lucrează asupra dezvoltării unor deprinderi sau în repetarea materialelor pe care le-au învățat deja. Studii care au investigat percepția elevilor dotați asupra desfășurării activităților de învățare în grupuri au identificat că marea majoritate a acestora manifestă o atitudine pozitivă, devenind mai entuziaști în aceste contexte pentru că pot discuta mai intensiv cu alți elevi de același nivel, având astfel parte mai ușor de provocări intelectuale. 

Dovezi științifice

Cercetarea asupra grupării elevilor în funcție de abilități a generat un corp vast de literatură științifică. Unele dintre cele mai citate meta-analize asupra acestui fenomen au tras concluzii pesimiste și susțin faptul că gruparea în funcție de abilități nu are niciun efect asupra achizițiilor elevilor, atât în cazul elevilor slabi și mediocri, cât și în rândul celor excepționali. Totuși, există și cercetări care au indicat că atunci când predarea și materialele se adaptează nivelului de abilități al elevilor, gruparea poate avea efecte pozitive. De exemplu, un studiu care a investigat efectele grupării între clase, cuplată cu un curriculum adaptat nevoilor elevilor supradotați a identificat faptul că elevii talentați la matematică au avut capacitatea de a-și dezvolta înțelegerea conceptuală în geometrie avansată, înregistrând rezultate superioare și în capacitatea lor de a explica raționamentele lor în rezolvarea problemelor cu aceste concepte.

Dat fiind numărul extins de cercetări care au studiat problematica grupării elevilor în funcție de abilități, o meta-analiză de nivel superior publicată în 2016 a însumat rezultatele unui număr de 13 alte studii meta-analitice, prezentând o viziune amplă asupra dezvoltării acestui fenomen de-a lungul ultimei sute de ani. Rezultatele au fost deseori inconsistente și în contradictoriu, astfel încât în timp ce mulți cercetători au susținut strategia grupării, alții au pus la îndoială eficiența sa reală, raportând că nu ar avea niciun efect, sau chiar efecte negative. 

Printre efectele negative des menționate în literatură sunt incluse fenomene precum accentuarea decalajelor la nivelul achizițiilor elevilor, stratificarea oportunităților educaționale, sau consecințele psihosociale negative (e.g., stimă de sine scăzută, afectarea conceptului de sine) mai ales în rândul elevilor cu rezultate mai scăzute. Cu toate acestea, rezultatele meta-analizei amintite au identificat că în general elevii beneficiază, chiar dacă într-o mică măsură, de grupările după abilități de la nivelul clasei, în mod special fiind remarcate gruparea elevilor din ani diferiți și gruparea specială pentru elevii dotați. Cu toate acestea, grupurile între clase au înregistrat efecte neglijabile asupra rezultatelor elevilor.

În ceea ce privește plasarea elevilor dotați în grupuri în funcție de talente, rezultatele a șase meta-analize au indicat efecte semnificative statistic la nivelul performanței în urma participării în programe create special pentru atingerea potențialului înalt, mărimea efectelor încadrându-se între d = .32 și d = .47. Acest rezultat sugerează faptul că elevii care au învățat în grupuri omogene au înregistrat scoruri mai crescute cu aproximativ .39 abateri standard față de cei care nu au beneficiat de astfel de grupuri. Cu toate acestea, autorii avertizează asupra rigorii metodologice reduse a studiilor analizate, fiind necesar ca rezultatele să fie interpretate cu precauție.

Alături de performanța academică, în literatura de specialitate a fost investigat și efectul pe care integrarea elevilor dotați în grupuri îl poate avea asupra consecințelor socio-emoționale. Deși în unele studii s-au formulat critici la adresa efectelor grupării elevilor, o recentă cercetare longitudinală a identificat că participarea în aceste grupuri îmbunătățește capacitatea de acceptare (i.e., ca parte a conceptului de sine), dar nu și asertivitatea. Totuși, elevii din astfel de grupuri au prezentat un interes crescut față de școală și relații pozitive cu profesorii, spre deosebire de ceilalți elevi dotați care au rămas în clasele tradiționale.

Costuri

Costurile implementării sunt relativ reduse, atunci când profesorii de la clasă sunt cei care coordonează organizarea grupurilor. Totuși, este important ca aceștia să deprindă modalitățile prin care pot implementa și desfășura cu succes activități de învățare corespunzătoare elevilor cu un nivel superior de performanță. Prin urmare, pot exista costuri asociate pregătirii suplimentare a profesorilor pentru management-ul acestor tipuri de grupuri. De asemenea, există și programe care oferă intervenții realizate de consultanți specializați în implementarea grupurilor pentru elevii dotați. În medie, pentru un grup cu 3 sau mai mulți elevi costurile pot ajunge la aproximativ 150 Euro/lună, la care se pot adăuga taxe suplimentare (e.g., aparatură, materiale didactice) în valoare de minim 50 Euro/elev. 

Scalabilitate

Intervenția poate fi scalabilă cu relativă ușurință, în cazurile în care se optează pentru implementarea acesteia de către profesorii existenți deja în școlile respective. În cazul implementării de către consultanți specializați, recrutarea și familiarizarea acestora cu nevoile fiecărei școli poate conduce la un nivel mai mare de dificultate în implementare. Pentru ca intervenția condusă de profesorii din școală să aibă succes, este nevoie totuși de pregătirea personalului pentru gestionarea acestor elevi și pentru utilizarea eficientă a materialelor didactice adaptate, precum și de o evaluare inițială a nivelului actual de abilități al elevilor pentru stabilirea tipurilor de grupuri. Formele mai simple de grupare a elevilor dotați sunt mult mai ușor scalabile decât cele mai complexe. 

Ușurința implementării

Implementarea programelor de grupare a elevilor dotați se realizează cu relativă ușurință, nefiind întotdeauna nevoie de alte echipamente în afară de cele asociate materialelor didactice. Totuși, este necesară reorganizarea clasei și planificarea strategiilor de lucru în funcție de nivelul abilităților elevilor. De asemenea, curriculum-ul adaptat elevilor supradotați va fi diferit, iar activitățile vor fi mai diverse și la un nivel mai avansat, pentru a putea menține interesul și implicarea acestora, iar în acest sens este posibil să fie necesare resurse suplimentare, ceea ce crește dificultatea implementării. În mod evident, anumite forme de grupare (e.g., cea în cadrul aceleiași clase prin lucrul pe echipe) sunt mai ușor de implementat decât altele – cele cu un design mai complex (e.g., gruparea elevilor din clase și ani diferiți) necesită modificări mai profunde în structura orarelor și claselor dintr-o școală.

Diverse

(a)   În literatură există o distincție între elevii cu abilități cognitive generale foarte ridicate și elevii talentați (”gifted”). În timp ce un scor IQ ridicat reflectă funcționalitatea cognitivă, elevii talentați prezintă o serie de caracteristici interdependente aflate la un nivel superior de dezvoltare, incluzând: abilități cognitive superioare, un nivel înalt de dedicare și de creativitate. Elevii dotați au capacitatea de a-și dezvolta aceste abilități și trăsături și de a le aplica asupra oricărui domeniu. 

(b)  Este important să se facă distincție între conceptul de sortare (”tracking”) și gruparea în funcție de abilități (”ability grouping”). Sortarea este fenomenul prin care elevii sunt alocați în clase diferite în funcție de note, scorurile la teste și percepția profesorilor asupra abilităților acestor elevi. Gruparea în funcție de abilități se referă la organizarea grupurilor în cadrul unor clase eterogene preexistente.

(c)   Mulți critici ai grupării elevilor susțin că desfășurarea activităților în clase eterogene este necesară pentru a asigura șanse egale tuturor elevilor. Cu toate acestea, cercetările care susțin procesul grupării subliniază necesitatea acestei practici pentru elevii dotați, cel puțin o perioadă limitată de timp, dat fiind faptul că impunerea unui ritm mai lent îi va face pe elevii dotați să rateze anumite oportunități. Această dezbatere a dat naștere mai multor mișcări contradictorii, precum și unor rezultate inconsistente în literatura de specialitate, motivate deseori mai mult de ideologie decât de știință.

(d)  Este importantă clarificarea faptului că autorii care promovează gruparea în funcție de abilități nu exclud și lucrul în clasele tradiționale, cu elevi cu niveluri de performanță diferite. Necesitatea îmbinării celor două abordări constă în oportunitatea pe care grupurile eterogene o creează, anume aceea de a învăța de la ceilalți colegi și de a consolida propriile informații prin explicarea și predarea acestora către celorlalți (e.g., peer tutoring).

(e)   De-a lungul timpului gruparea în funcție de talente a fost întâmpinată în moduri diferite în școlile vestice. Dacă până în anii 1980 această practică a fost larg implementată, în perioada următoare până la finalul anilor 1990 a fost aspru criticată de susținătorii echității și egalității în școli. De exemplu, o serie de autori au susținut că gruparea în școli conduce la reducerea nedreaptă a oportunităților educaționale a elevilor dezavantajați, exacerbând inegalitățile preexistente. De la începutul anilor 2000 a reînceput să prindă amploare, procentajul elevilor grupați după abilitățile de citire ridicându-se de la 28% la 71% în perioada 1998-2009, iar cei grupați după abilitățile matematice ajungând la 61% în 2011.

(f)   Alături de gruparea în funcție de abilități, o altă practică țintită către elevii supradotați este accelerarea (”acceleration”), definită drept progresul prin școală într-un ritm mai rapid comparativ cu alți elevi de aceeași vârstă sau adoptarea unor cursuri suplimentare, în mod normal nespecifice pentru vârsta lor. Această practică mai este cunoscută și drept „plasarea corespunzătoare nivelului de dezvoltare”, iar printre cele mai comune strategii enumerăm finalizarea mai multor ani de studiu comasat, omiterea succesiunii tradiționale a nivelurilor de învățământ, sau admiterea anticipată în următorul ciclu de studii.

Bibliografie relevantă

Fiedler, E. D., Lange, R. E., & Winebrenner, S. (2002). In search of reality: Unraveling the myths about tracking, ability grouping, and the gifted. Roeper Review, 24, 108–111. doi:10.1080/02783190209554142

Gavin, M. K., Casa, T. M., Adelson, J. L., Carroll, S. R., & Sheffield, L. J. (2009). The impact of advanced curriculum on the achievement of mathematically promising elementary students. Gifted Child Quarterly, 53, 188–202. doi:10.1177/0016986209334964

Kim, M. (2016). A Meta-Analysis of the Effects of Enrichment Programs on Gifted Students. Gifted Child Quarterly, 60, 102–116. doi:10.1177/0016986216630607

Preckel, F., Götz, T., & Frenzel, A. (2010). Ability grouping of gifted students: Effects on academic self‐concept and boredom. British Journal of Educational Psychology, 80, 451-472. doi:10.1348/000709909X480716

Preckel, F., Schmidt, I., Stumpf, E., Motschenbacher, M., Vogl, K., Scherrer, V., & Schneider, W. (2019). High-Ability Grouping: Benefits for Gifted Students’ Achievement Development Without Costs in Academic Self-Concept. Child Development, 90, 1185–1201. doi:10.1111/cdev.12996

Reis, S. M., & Renzulli, J. S. (2004). Current Research on the Social and Emotional Development of Gifted and Talented Students: Good News and Future Possibilities. Psychology in the Schools, 41, 119–130. doi:10.1002/pits.10144

Steenbergen-Hu, S., Makel, M. C., & Olszewski-Kubilius, P. (2016). What One Hundred Years of Research Says About the Effects of Ability Grouping and Acceleration on K–12 Students’ Academic Achievement. Review of Educational Research, 86, 849–899. doi:10.3102/0034654316675417

Vogl, K., & Preckel, F. (2014). Full-time ability grouping of gifted students: Impacts on social self-concept and school-related attitudes. Gifted Child Quarterly, 58, 51-68. doi:10.1177/0016986213513795